A fost identificat elementul cheie ce a stat la baza dezvoltării inteligenţei umane

Ce i-a făcut pe strămoşii noştri să se separe de maimuţe antropoide şi să evolueze atât de spectaculos? Timp de decenii, oamenii de ştiinţă au căutat răspunsul la această întrebare, iar acum aceştia au descoperit răspunsul.

Secretul evoluţiei inteligenţei umane îl constituie copia genei SRGAP2. Cercetătorii de la Universitatea Washington au descoperit că acum 2,5 milioane de ani, o copie a acestei gene a apărut în strămoşii noştri.

Dublarea genei a permis celulelor din creierul uman să dezvolte mai multe conexiuni şi să se deplaseze cu o viteză mai mare, ceea ce a dus la dezvoltarea creierului. Acest proces explică modul în care specia noastră a dezvoltat capacitatea de a comunica verbal, de a avea un comportament complex şi de a folosi instrumente, aceste inovaţii având loc în aceeaşi perioadă în care a avut loc duplicarea genei SRGAP2.

Atât gena originală cât şi copia sa produc proteine care ajută creierul să se dezvolte. Două cercetări recente arată însă că cea de-a doua versiune a genei prezintă în plus un efect secundar benefic: permite neuronilor să dezvolte dendrite mai lungi (ramificaţiile care recepţionează impulsurile nervoase).

Acest lucru a dus la creşterea în mărime a creierului şi la apariţia neocortexului (zona din creier care gestionează aspectele complexe, precum gândirea conştientă şi limbajul). Aceste evenimente au avut loc în aceeaşi perioadă în care Australopithecus, hominidul primitiv, a început să se transforme înHomo sapiens. Oamenii de ştiinţă ştiau deja că Homo sapiens a avut nevoie de o capacitate cognitivă sporită pentru a putea gestiona structurile sociale complexe care îl deosebeau de australopitec; se pare că această gena a jucat un rol important în dezvoltarea acestei capacităţi.

Duplicarea genelor este un proces relativ rar în cadrul oamenilor. De când strămoşii noştri s-au separat de maimuţele antropoide, doar 30 de gene au trecut prin acest proces.

Pe lângă identificarea unui moment cheie din evoluţia creierului omului modern, descoperirea genei-duplicat SRGAP2 oferă şi noi perspective asupra afecţiunilor neurologice, printre care autismul, epilepsia şi schizofrenia, în cadrul cărora conexiunile celulelor nervoase sunt afectate.

Femeile sunt mai geloase pe rivalele lor de la locul de muncă, comparativ cu bărbaţii

La locul de muncă, femeile sunt afectate de gelozie şi invidie atunci când vine vorba de colegele lor mai atrăgătoare, în timp ce bărbaţii rămân nepăsători când vine vorba de acest gen de rivalitate, susţine un nou studiu.

Totuşi, studiul a subliniat faptul că atât femeile,cât şi bărbaţii s-au dovedit a fi la fel de invidioşi pe competenţele sociale ale rivalilor.

Utilizând chestionare completate de 200 de angajaţi, oamenii de ştiinţă au analizat rivalitatea intrasexuală. Dintre aceştia, 114 au fost aleşi pentru a continua studiul. Dintre aceştia, 26% lucrau în administraţie, 21% în sectorul serviciilor, 30% în educaţie, iar restul în sistemul de sănătate şi alte domenii. Grupul era alcătuit dintr-un număr egal de bărbaţi şi femei, cu vârsta medie de 36 de ani. Toţi participanţii au lucrat timp de 11 ani în acelaşi mediu.

În urma studiului s-a constat că, în general, concurenţa sexuală generează un grad mai înalt de gelozie şi invidie în rândul femeilor, însă rivalitatea bazată pe competenţele sociale a generat acelaşi efect în cazul tuturor participanţilor.

"Rezultatele arată importanţa competenţelor sociale în mediul de lucru. Femeile cu un grad ridicat de competitivitate sunt mai geloase dacă rivala este mai atrăgătoare şi mai invidioase dacă adversarul este mai puternic," a declarat profesorul Rosario Zurriaga, de la Universitatea din Valencia.

Specialiştii au definit gelozia ca pe o ameninţare sau pierdere a succesului provocată de acţiunile rivalului. Invidia, spun cercetătorii, este răspunsul la acţiunile altei persoane care are competenţe şi calităţi dorite de rivali.

Profesorul Zurriaga este de părere că pentru a preveni emoţiile negative de acest gen, oamenii ar trebui să îşi modifice modul de percepere a ameninţărilor şi cel de raportare la alţii.

Legile biroului

Legea lui Slous:
Daca indeplinesti o sarcina prea bine, vei ramane cu ea pe cap.

Legea lui Franko privind locul de munca:
Daca-ti place ceea ce faci, probabil ca faci ceea ce nu trebuie.

Prima capcana a geniului:
Nici un sef nu va pastra un subaltern, care are dreptate tot timpul...

Legea lui Raphel referitoare la afaceri:
Cu cat angajatii au mai putin de lucru, cu atat vor lucra mai incet...

Maxima biroului:
Telefonul nu suna niciodata, cand nu ai nimic de facut.

Legea lui Otto:
Intotdeauna faci ceva lipsit de importanta cand seful trece pe la biroul tau.

Legea lui Chapman:
Daca nu poti sa-ti termini treaba in primele 24 de ore, lucreaza noaptea.

Regula lui Harry:
Cand nu stii ce sa faci, mergi grabit si ia-ti o mima ingrijorata.

Concluzia coridorului:
Poti sa te duci oriunde, daca ai o mima serioasa si duci cu tine un dosar.